Legăminte vechi și noi
Toți suntem obișnuiți cu contractele ce stabilesc obligații exacte pentru fiecare din cele două (sau mai multe părți) ce intră în contract. Aproape că nu putem să ne imaginăm un contract în care să se precizeze că singura mea obligație este să-l semnez, în timp ce cealaltă parte se obligă să facă multe în favoarea mea. Mesajul surprinzător al Bibliei este că exact așa sunt contractele lui Dumnezeu: El se obligă să facă totul. Tu trebuie doar să semnezi.
 |
| Photo by Shoeib Abolhassani on Unsplash |
Circulă o teorie care pur și simplu mă revoltă. Este vorba de Legământul pe care Dumnezeu l-a încheiat cu poporul Israel la Sinai. Cică el ar fi prevăzut că mântuirea se baza, în acele timpuri, pe păzirea Legii. Venirea și jertfa lui Isus ar fi schimbat condițiile mântuirii, în zilele noastre mântuirea fiind prin credință.
De ce mă revoltă? În primul rând pentru că este absurdă. Cum ar putea Dumnezeu să ofere un astfel de legământ? Este foarte clar în Vechiul Testament că omul nu poate păzi Legea prin eforturi proprii. Mesajele triste ce constată acest fapt sunt numeroase. Dau un singur text:
Poate un etiopian să-și schimbe pielea sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, care sunteți deprinși să faceți răul? Ieremia 13:23
În al doilea rând, nu-mi place în ce lumină îl pune această teorie pe Dumnezeu. El devine un profesor absurd, care timp de mii de ani își ține intenționat elevii în întuneric, cu o teorie greșită despre salvare. Căci toată lumea știe că mântuirea este prin credința în jertfa răscumpărătoare a lui Isus. Aceasta este învățătura clară a Vechiului Testament, așa cum o spune însuși Pavel:
Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea și Prorocii – și anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credința în Isus Hristos (...) Romani 3:21,22
L-am citat pe Pavel, deoarece teoria de care vorbeam la început se bazează pe citate din epistolele lui. Ce spune Pavel aici? Că despre neprihănirea prin credință vorbesc Legea și Prorocii, adică Vechiul Testament. Da, nu poți să citești Vechiul Testament și să nu observi jertfele. Care era mesajul jerfelor, dacă nu neprihănirea prin credință? Ce simboliza mielul pascal, dacă nu pe Hristos?
Un tipar al legămintelor lui Dumnezeu
Mai este un al treilea motiv de revoltă: propovăduitorii acestei teorii nu merg pur și simplu în Vechiul Testament ca să citească în ce consta legământul de la Sinai. Dacă ar face acest lucru, ar constata un lucru simplu și uimitor: legămintele lui Dumnezeu din Vechiul Testament au fost întotdeauna unilaterale. Iată câteva exemple:
1. Legământul cu supraviețuitorii potopului:
Fac un legământ cu voi că nicio făptură nu va mai fi nimicită de apele potopului și nu va mai veni potop, ca să pustiască pământul. Geneza 9:11
Dumnezeu promite că nu va mai fi al doilea potop universal. Care este partea omenirii în acest legământ? Zero. Omul nu trebuie să facă nimic.
2. Legământul cu Avraam:
În ziua aceea, Domnul a făcut un legământ cu Avram și i-a zis: „Seminței tale dau țara aceasta, de la râul Egiptului până la râul cel mare, râul Eufrat. (Geneza 15:18) Voi face un legământ între Mine și tine și te voi înmulți nespus de mult. (Geneza 17:2) Voi pune legământul Meu între Mine și tine și sămânța ta după tine din neam în neam; acesta va fi un legământ veșnic, în puterea căruia Eu voi fi Dumnezeul tău și al seminței tale după tine. (v.7).
O mulțime de promisiuni în acest legământ. Care este partea lui Avraam, conform textului legământului? Zero.
3. Legământul de la Sinai.
Acum, dacă veți asculta glasul Meu și dacă veți păzi legământul Meu, veți fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu; Îmi veți fi o împărăție de preoți și un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel. Exodul 19:5,6
Trebuie remarcat că Dumnezeu nu le cere să păzească Legea, ci legământul, adică să nu iasă din contractul cu Dumnezeu. Iar legământul este simplu. Partea lui Dumnezeu este că va fi Dumnezeul lor. Partea omului: zero.
Partea omului
„Stai un pic!”, veți spune, „aveau și oamenii ceva de făcut. Noe a trebuit să facă o arcă, Avraam să plece în Canaan, iar evreii să respecte legile date prin Moise. Clar că aveau ceva de făcut. Dar este evident că aceste acțiuni nu erau partea lor în legământ, ca și când făcând acestea ar fi meritat să primească ceea ce le-a promis Dumnezeu.
Noe a fost salvat pentru că a făcut o arcă? Nu, nicidecum. Mulți făceau probabil corăbii în vremea aceea, dar toate s-au fărâmat la potop. Mai degrabă este invers. El a crezut că vine potopul și că Dumnezeu îl va salva necondiționat. Prin urmare, a făcut o arcă.
Avraam a devenit părintele poporului sfânt pentru că a părăsit Mesopotamia? Nicidecum. Mulți părăseau în vremea aceea țara lor de baștină și nu primeau nimic. Avraam a crezut că Dumnezeu îl va face un neam mare. Prin urmare, a plecat unde l-a condus Dumnezeu. Neamul lui mare nu încăpea în strâmta Mesopotamie. Da, a adoptat și tăierea împrejur. Dar aceasta era semnul legământului, nu condiția binecuvântării. Mulți tăiați împrejur au fost și vor fi pierduți (Core, Datan, Abiram etc.).
Poporul Israel devenea al Domnului ca o consecință a păzirii Legii? Legământul nu spune nicidecum acest lucru. Păi prințul Charles a devenit rege ca o consecință a respectării regulilor casei regale a Marii Britanii? Este exact invers: pentru că ești prinț și moștenitor al tronului, păzești regulile monarhiei tale.
Și în Noul Legământ există o parte a omului, care intră în legământ cu Hristos. Acesta citește Biblia, merge la biserică, se roagă, își ajută semenii, oferă timp și bani. Sunt acestea merite? Pe baza lor este salvat creștinul? Evident, nu. Faptele creștinul sunt consecința salvării oferite de Dumnezeu, nu premisa ei.
Bucurați-vă!
Veștile Bibliei sunt și au fost dintotdeauna foarte bune. Avem un Tată ceresc care, ca orice tată, vrea să ne ofere totul, în primul rând pe El însuși, în mod gratuit. Oferta este copleșitoare. O vei accepta?
Comentarii