Postări

Cauzalitatea și Dumnezeu

Imagine
  Imagine generată AI Cauză și efect Una dintre cele mai puternice intuiții ale minții umane este aceea că lucrurile nu se petrec pur și simplu. Ele au cauze. Când vedem un geam spart, căutăm obiectul care l-a lovit. Când apare o boală, căutăm mecanismul care a produs-o. Când o planetă își modifică mișcarea, căutăm interacțiunea care explică această schimbare. Întreaga știință modernă este construită, într-o anumită măsură, pe această încredere: realitatea este inteligibilă, iar evenimentele ei pot fi explicate prin alte evenimente, condiții sau legi. Aceasta este ideea de cauzalitate . În forma sa cea mai simplă, cauzalitatea înseamnă că un eveniment sau o stare a realității (A) contribuie la producerea alteia (B): A → B Cauza precede efectul sau, cel puțin, are o prioritate față de el. Efectul nu apare pur și simplu fără nicio legătură cu ceea ce exista anterior. Flatland și universurile multiple În fizică și filosofie este discutată posibilitatea existenței mai multor un...

O singură perioadă intermediară? Ipoteza dublării tradițiilor dinastice egiptene

Imagine
  Cronologia Egiptului antic este construită, în mare parte, pe o combinație de liste regale, monumente, inscripții, ceramică, stratigrafie și sincronisme externe. Ea nu este o simplă preluare a lui Manetho, dar nici nu este independentă de tradiția listelor regale. De aceea, atunci când observăm repetiții structurale între anumite blocuri dinastice, merită măcar să punem întrebarea: avem de-a face cu două epoci istorice reale, separate, sau cu o dublare a aceleiași perioade tulburi? Ipoteza explorată aici este următoarea: ceea ce numim astăzi „Prima Perioadă Intermediară” și „A Doua Perioadă Intermediară” ar putea păstra, cel puțin parțial, tradiții duble despre aceeași criză istorică. În această lectură, succesiunea VI–XI ar fi o versiune mai veche, sau mai schematică, a succesiunii XII–XVII. Aceasta nu înseamnă că fiecare rege trebuie identificat mecanic cu alt rege. Nu este necesar să spunem că Teti este Amenemhat I sau că Pepi II este Amenemhat III. Ipoteza este mai prudentă: ...

Anne Habermehl și provocarea cronologiei egiptene

Imagine
O recenzie a articolului „Revising the Egyptian Chronology: Joseph as Imhotep, and Amenemhat IV as Pharaoh of the Exodus” Puține subiecte din istoria antică generează mai multe controverse decât datarea șederii israeliților în Egipt și identificarea faraonilor implicați în povestea lui Iosif și a Exodului. De peste un secol, cercetătorii încearcă să armonizeze datele biblice cu cronologia Egiptului antic, fără a ajunge la un consens. În acest context, articolul lui Anne Habermehl, publicat în cadrul celei de-a șaptea Conferințe Internaționale despre Creație (2013), reprezintă una dintre cele mai îndrăznețe încercări de revizuire a cronologiei egiptene. Autoarea propune identificarea lui Iosif cu celebrul Imhotep și a lui Amenemhat IV cu faraonul Exodului. Pentru ca aceste identificări să fie posibile, ea sugerează o restructurare amplă a cronologiei tradiționale a Egiptului. Lucrarea este fascinantă, provocatoare și bogată în observații interesante. În același timp, multe dintre...