Sănătos și fericit

Băuturi nelactate - cât sunt de bune? Laptele de soia a fost produs prima dată în Statele Unite de către John Harvey Kellogg, care a fost totodată şi inventatorul fulgilor de porumb, al cerealelor tip granola şi a condus Sanatoriul de la Battle Creek mai bine de 50 de ani. Un student al lui Kellog, dr. Harry W. Miller, a dus cunoştinţele lui Kellog despre laptele de soia în China. Miller a dezvoltat proceduri pentru a face laptele de soia mai gustos şi a început producţia la scară industrială în China în anul 1936. În diverse ţări în curs de dezvoltare, sursele limitate de lapte de vacă au creat condiţiile pentru investiţii în producţia de băuturi pe bază de proteine vegetale. Constrângeri de natură nutriţională (evitarea colesterolului şi grăsimilor saturate), convingeri religioase (la budişti), considerente etice şi filozofice (salvarea planetei) şi preferinţele personale (aversiunea faţă de laptele de vacă, teama de boala vacilor nebune) au ...

Conştienţa publicului asupra riscurilor pentru sănătate cauzate de grăsimile alimentare a crescut dramatic. Americanii de astăzi sunt lipofobi. Oricum, oamenii întâmpină dificultăţi atunci când doresc să reducă aportul de grăsimi, în principal deoarece grăsimile îmbunătăţesc mult gustul alimentelor. În consecinţă, industria alimentară din ultimele decade a făcut eforturi mari pentru a produce imitaţii nelipidice ale grăsimilor. Grăsimi de substituţie Înlocuitorii de grăsimi sunt produşi din glucide, proteine, grăsimi sau o combinaţie a acestor substanţe. Înlocuitorii de grăsimi pe bază de glucide includ gume, fracţiuni din alge, amidon alimentar modificat sau fibre din ovăz şi grâu. Înlocuitorii de grăsimi pe bază de glucide absorb apa, imită vâscozitatea şi caracterul păstos al grăsimilor şi sunt utili în anumite produse de panificaţie, în produsele din carne prelucrată, pateuri şi paste alimentare, sosuri, supe şi deserturi co...

De mai bine de 125 de ani, adventiştii de ziua a şaptea au promovat dieta vegetariană. Acest fapt este în armonie cu credinţa în natura holistică a omului şi cu convingerea că tot ceea ce facem trebuie să fie spre onoarea şi slava lui Dumnezeu. Creatorul nostru a oferit un plan care poate să ducă la o viaţă sănătoasă, plină de satisfacţie. Alimentaţia vegetariană trebuie să fie o parte a acestui stil de viaţă sănătos şi multe studii ştiinţifice confirmă acum că acesta poate conduce la beneficii semnificative pentru sănătate, însoţite de o viaţă mai lungă şi de creşterea calităţii vieţii. Întreaga lume recunoaşte efectele unei alimentaţii vegetariene asupra sănătăţii. Mare parte din această înţelegere provine din studiile care arată că adventiştii de ziua a şaptea care practică un stil de viaţă vegetarian pot trăi mai mult şi pot fi mai sănătoşi. Care este locul analogilor de carne? Alimentaţia originară a omului a fost...

Ce siguranţă prezintă acizii graşi trans?  Odată cu descoperirea faptului că grăsimile saturate au efecte adverse asupra lipidelor sanguine, oamenii s-au orientat spre uleiurile vegetale ca înlocuitori siguri ai grăsimilor saturate de origine animală, slănina, untura, seul folosite la gătit şi ca grăsimi de uns pe pâine. Acum, unii cercetători ne avertizează asupra posibilităţii ca nici chiar uleiurile vegetale să nu fie atât de sigure cum se credea în trecut.  Deşi sunt puţini cei care ar pune la îndoială folosirea judicioasă a uleiurilor din plante, uleiurile hidrogenate au ajuns în colimator. Hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale îmbunătăţeşte stabilitatea uleiurilor respective şi le face să fie mai puţin expuse procesului de oxidare. Prin acest proces, uleiul vegetal este transformat într-o masă moale, semisolidă de grăsime, care seamănă întrucâtva cu textura untului. Pe parcursul procesului de hidrogenare se produc o varietate d...

 Avem nevoie de grăsime în alimentaţia noastră? La început, Adam şi Eva au primit ca hrană o varietate largă de fructe, cereale, nuci, seminţe, leguminoase şi legume (Gen. 1:9; 3:18). Alimentaţia lor n-a inclus grăsimi animale, însă oferea surse vegetale de grăsimi. Când carnea a fost îngăduită pentru consum uman, grăsimile animale (şi sângele) au fost excluse. (Gen. 9:3; Lev. 3:17; 7:22-27; Fapte 15:28, 29). În contrast, când Dumnezeu a asigurat mana, turtele făcute din ea aveau „gustul unei turte făcute cu untdelemn”. Ele erau ca nişte „turte coapte cu ulei” (Num. 11:8 RSV). Dumnezeu a binecuvântat fructele din ţară, inclusiv untdelemnul, şi a promis că le va da o „ţară bună” în care nu vor duce lipsă de nimic. (Deut. 7:12-15; 8:7-10, RSV; 11:13-15; 14:22, 23). Mai târziu, cu ocazia unei foamete, când Ilie şi văduva ospitalieră duceau lipsă de hrană, Dumnezeu a oferit făină, iar „untdelemnul din ulcior nu s-a împuţinat” până ce a venit ploaia (1 Împ. 17:16). Grăsimile sunt şi ast...

 De ce e importantă vitamina B12 pentru vegetarieni? Vitamina B12, o vitamină esenţială din grupul vitaminelor B, prezintă interes special pentru vegetarieni deoarece nu se găseşte în alimentele de origine vegetală în cantităţi semnificative. În plus, carenţa de vitamină B12 poate să ducă la afectarea anumitor funcţii ale organismului. Ea este necesară pentru maturizarea normală a hematiilor şi, de asemenea, pentru sinteza învelişului de mielină al ţesutului nervos. Care sunt semnele deficienţei? Carenţa de vitamină B12 se manifestă în mai multe feluri. Măduva oaselor produce mai puţine globule roşii şi multe dintre cele care se formează sunt mari şi imature, ducând la apariţia anemiei macrocitare. Nivelul sanguin de vitamină B12 poate scădea sub valoarea normală. Alte manifestări caracteristice observate în carenţa de vitamină B12 sunt: paresteziile (senzaţia de amorţeală în mâini şi picioare), incapacitatea menţinerii echilibrului în timpul mersului, slăbiciunea şi oboseala accen...

  Ce este dieta vegetariană? De peste 130 de ani, adventiştii de ziua a şaptea consumă o alimentaţie de tip vegetarian, datorită credinţei lor în natura holistică a fiinţei umane. Prin tot ce face, fie că mănâncă, fie că bea, omul trebuie să-l onoreze şi să-l slăvească pe Dumnezeu. Dieta lacto-ovo-vegetariană, care include, pe de o parte, folosirea din belşug a cerealelor şi pâinii integrale, a fructelor şi legumelor proaspete, iar pe de altă parte, folosirea moderată a leguminoaselor, nucilor, laptelui şi produselor lactate cu conţinut redus de grăsimi, corespunde acestui principiu. Produsele lactate trebuie să fie degresate. Exemple de astfel de produse ar fi: laptele degresat, iaurtul, brânza de vaci. Ouăle trebuie folosite rar. Pe lângă evitarea oricărui tip de carne (în special a cărnii de porc, vită, miel, a fructelor de mare, toate bogate în grăsimi saturate şi colesterol), trebuie excluse şi cafeaua, alcoolul şi tutunul. Ce studii s-au efectuat? Din 1954 s-au publicat în re...