Vitamina B12 pentru vegetarieni
De ce e importantă vitamina B12 pentru vegetarieni?
Vitamina B12, o vitamină esenţială din grupul vitaminelor B, prezintă interes special pentru vegetarieni deoarece nu se găseşte în alimentele de origine vegetală în cantităţi semnificative. În plus, carenţa de vitamină B12 poate să ducă la afectarea anumitor funcţii ale organismului. Ea este necesară pentru maturizarea normală a hematiilor şi, de asemenea, pentru sinteza învelişului de mielină al ţesutului nervos.
Care sunt semnele deficienţei?
Carenţa de vitamină B12 se manifestă în mai multe feluri. Măduva oaselor produce mai puţine globule roşii şi multe dintre cele care se formează sunt mari şi imature, ducând la apariţia anemiei macrocitare. Nivelul sanguin de vitamină B12 poate scădea sub valoarea normală.
Alte manifestări caracteristice observate în carenţa de vitamină B12 sunt: paresteziile (senzaţia de amorţeală în mâini şi picioare), incapacitatea menţinerii echilibrului în timpul mersului, slăbiciunea şi oboseala accentuată, pierderea percepţiei vibratorii şi a poziţiei, ciclurile menstruale neregulate şi o paletă de tulburări psihiatrice incluzând dezorientarea, depresia, tulburările de dispoziţie afectivă, iritabilitatea, tulburările de memorie şi demenţă. Carenţa de vitamina B12 este destul de obişnuită la vârstnici şi este asociată cu demenţă şi alte tulburări neurologice întâlnite la populaţia de vârstă înaintată.
Mulţi ani s-a crezut că primul semn al carenţei de vitamina B12 este anemia megaloblastică, manifestată prin apariţia de hematii mari, imature. Mai recent, au fost raportate leziuni neurologice datorate deficienţei de vitamina B12 care au apărut la pacienţi fără anemie. Anomaliile neurologice datorate deficienţei de vitamina B12 au fost remediate prin terapie cu vitamină B12. Leziunile neurologice pot necesita săptămâni şi luni de recuperare sau pot fi prea avansate ca să mai poată fi recuperate.
Sunt afectaţi toţi vegetarienii?
Rapoartele de pe tot globul arată că vegetarienii totali (vegetarienii care nu consumă deloc ouă, produse lactate, carne, peşte sau pui) sunt expuşi riscului de carenţă de vitamina B12 în mod deosebit. Din nefericire, mulţi vegetarieni totali nu recunosc seriozitatea carenţei de vitamina B12. Vegetarienii totali au frecvent un nivel seric de vitamina B12 scăzut şi pot prezenta tulburări neuro-psihiatrice. Deşi suplimentarea pe cale orală cu vitamina B12 poate redresa nivelul seric de vitamina B12 şi poate corecta anemia macrocitară, tulburările neurologice pot persista timp de multe luni după tratament. În unele cazuri, leziunile nervoase sunt ireversibile.
Mai rar, lacto-ovo-vegetarienii (cei care nu consumă carne, peşte sau pui, dar consumă produse lactate şi ouă) pot să prezinte şi ei un nivel seric scăzut de vitamină B12 dacă aportul lor de alimente cu conţinut de vitamina B12 este foarte scăzut. Cei mai mulţi dintre cei care au niveluri serice scăzute de vitamina B12 pot corecta anemia macrocitară prin administrarea de suplimente de vitamina B12 pe cale bucală sau pe cale injectabilă. Într-un studiu, s-a constatat că nivelul seric de vitamină B12 la adulţii cu regim lacto-ovo-vegetarian a scăzut cu 35% în numai două luni de la adoptarea unui regim vegetarian total. Această scădere rapidă poate fi rezultatul unor rezerve reduse de vitamină B12 în ficat. Trebuie subliniat oricum, faptul că, cel mai frecvent, carenţa de vitamină B12 apare la vegetarienii totali.
Care sunt cauzele deficienţei de vitamina B12?
Deşi carenţa de vitamină B12 se poate datora unui mare număr de factori, cauza majoră este absorbţia neadecvată a vitaminei. Pentru a putea fi absorbită în intestinul subţire, vitamina B12 din alimente trebuie să se combine cu o proteină sintetizată de stomac, care poartă numele de factor intrinsec. Receptorii pentru absorbţia vitaminei B12 sunt localizaţi în ultima porţiune a intestinului subţire, ileonul. Adulţii secretă zilnic cca. 5-7 micrograme de vitamină B12 prin bilă. În mod normal, majoritatea acestei cantităţi este reabsorbită. Atâta vreme cât absorbţia vitaminei B12 este eficientă, carenţa nu va apărea prea uşor. Oricum, deficienţa de vitamina B12 poate să apară în mai puţin de trei ani dacă absorbţia vitaminei încetează.
1. lipsa de vitamină B12 în alimentaţie datorită unei selecţii neadecvate a hranei;
2. lipsa factorului intrinsec datorată vârstei înaintate, gastritei sau rezecţiei chirurgicale
parţiale a stomacului (gastrectomie);
3. lipsa acidului clorhidric în stomac, mai ales la vârstnici; sau, în fine,
4. în cazul rezecţiei sau inflamaţiei ileonului (porţiunea terminală a intestinului subţire).
Carenţa de vitamină B12 poate să apară cu întârziere datorită rezervelor mari de la nivelul ficatului. Dieta americană obişnuită conţine cca. 5-15 micrograme de vitamină B12 pe zi şi permite formarea de rezerve substanţiale la nivelul ficatului. Se estimează că rezervele de vitamină B12 ale unui adult pot să se ridice la o cantitate de 3.000 de micrograme, iar ale unui sugar sau copil, la o cantitate de 30-50 micrograme. Persoanele care renunţă complet la consumul de produse de origine animală pot trăi mulţi ani fără să manifeste nici un simptom sau semn al carenţei de vitamina B12 sau al tulburărilor sistemului nervos.
Care sunt sursele de vitamina B12?
Vitamina B12 este sintetizată de bacterii şi fungi, nu şi de drojdii sau organisme vegetale mai complexe. În tractul gastrointestinal al omului şi animalelor trăiesc bacterii saprofite în număr mare. Deoarece locul de producere a vitaminei B12 la oameni nu se situează la nivelul unde are loc absorbţia, oamenii nu se pot baza pe această sursă.
Vegetarienii totali trebuie să-şi procure vitamina B12 din alte surse sigure. Sursele sigure pentru lacto-ovo-vegetarieni includ produsele lactate şi ouăle, care pot asigura cantităţi substanţiale de vitamina B12. De exemplu, o cană de lapte conţine 0,9 micrograme de vitamină B12, în timp ce 250 g de iaurt conţin 1,5 microgame. Prin sterilizare/fierbere, laptele pierde aproximativ jumătate din vitamina B12. Gălbenuşul de ou conţine cantităţi mari de vitamină B12, totuşi, datorită conţinutului său mare de colesterol este preferabil ca ovo-lacto-vegetarienii să se bazeze pe produsele lactate cu conţinut redus de grăsime ca sursă de vitamină B12. Vegetarienii care folosesc suplimente de vitamină B12 trebuie să se asigure că acestea conţin o formă activă de vitamină B12, şi anume ciancobalamină sau hidroxicobalamină.
Produsele de soia fermentate, cum ar fi miso sau tempeh, ciupercile shiitake şi algele, cum ar fi spirulina sau nori, practic nu conţin vitamină B12. Deşi multe dintre aceste articole alimentare sunt comercializate în magazinele de alimente sănătoase ca „surse excelente de vitamină B12” şi sunt folosite pe scară largă în cadrul dietei macrobiotice, în realitate ele conţin puţină vitamină B12 activă (cobalamină) sau chiar deloc. De fapt, articolele mai sus menţionate conţin analogi de vitamină B12 care nu sunt activi şi, în realitate, s-ar putea să blocheze absorbţia adevăratei vitamine B12.
Recomandări în ce priveşte vitamina B12
Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale recomandă ca vegetarienii totali să includă alimente cu adaos mare de vitamină B12 sau să folosească suplimente de vitamină B12. Această recomandare este valabilă în special pentru femeile însărcinate sau care alăptează.
În ultima jumătate a sarcinii, fătul sustrage cantităţi semnificative de vitamina B12 din rezervele mamei, iar mamele care alăptează secretă vitamina B12 în laptele matern. În absenţa unor rezerve fetale adecvate şi în cazul nivelurilor scăzute de vitamină B12 în laptele matern, nivelul sanguin de vitamină B12 poate scădea foarte mult, în special la urmaşii unor părinţi total vegetarieni a căror dietă nu prezintă nici o sursă de vitamină B12.
Sugarii născuţi de mame care au avut un regim total vegetarian timp de mulţi ani sunt în mod cert expuşi unui risc înalt de carenţă de vitamină B12. Chiar dacă mama nu manifestă semne de carenţă de vitamină B12, fătul ei poate să nu primească un aport adecvat, deoarece cea mai mare parte a rezervelor de vitamină B12 ale sugarului provin din hrana pe care o consumă în timpul sarcinii mai degrabă decât din rezervele ei.
Carenţa de vitamină B12 poate să apară la copilul alăptat la sân în primele 3-6 luni de viaţă. Copilul cu carenţă de vitamină B12 poate prezenta convulsii, poate deveni apatic, letargic, anemic şi poate să prezinte semne de întârziere de dezvoltare şi creştere. Deoarece nu există o sursă sigură şi adecvată de vitamină B12 în alimentele de origine vegetală, vegetarienii totali trebuie să-şi asigure nevoile alimentare fie din alimente fortificate cu vitamină B12, cum ar fi cerealele fortificate, laptele de soia fortificat, înlocuitorii de carne fortificaţi, fie prin folosirea cu regularitate a unor suplimente de vitamină B12. O doză zilnică de 5 micrograme de vitamină B12 este probabil adecvată. Unii sugerează că pentru o mai bună absorbţie suplimentele de vitamină B12 trebuie săfie mestecate în gură.
După cum s-a menţionat mai devreme, suplimentele de vitamină B12 pentru vegetarienii totali trebuie să conţină o formă activă de ciancobalamină sau hidroxicobalamină. Algele marine sau produsele de soia nu conţin cantităţi semnificative de vitamină B12 activă, în ciuda reclamei care se face în dreptul acestor produse. Explicaţia constă în faptul că metoda folosită deseori pentru măsurarea vitaminei B12 nu face deosebire între forma activă şi inactivă a vitaminei.
Pentru prevenirea riscului de tulburări psihice şi a leziunilor neurologice permanente, vegetarienii totali care nu consumă deloc produse de origine animală trebuie să-şi verifice nivelul seric de vitamină B12. La toţi cei care au un nivel seric de vitamină B12 sub 300 pg/ml trebuie testat şi nivelul acidului metilmalonic urinar. Pentru ovo-lacto-vegetarieni, raţia zilnică recomandată este de 2 micrograme pe zi la adulţi şi adolescenţi, aproximativ 2,5 micrograme la femeile însărcinate şi care alăptează şi de 1 microgram sau mai puţin la copii. Ovo-lacto-vegetarienii trebuie să consume diverse alimente cu conţinut de vitamină B12, cum ar fi laptele degresat şi iaurtul, precum şi alimente fortificate cu vitamină B12, cum ar fi cerealele din comerţ, înlocuitorii de carne şi laptele de soia comercial.
Traducere şi adaptare în limba română: dr. Valentin Nădăşan
Consiliul de Nutriţie al CGAZŞ
Membrii Consiliului de Nutriţiei al CG:
Stoy Proctor MDiv, MPH - Preşedinte
Darlene Montgomery, MPH, RD, LD - Secretar
James Blankenship, PhD
Glen Blix, DrPH, CNS
Vitamina B12 - pag. 3
Allan Butler
Kenneth Burke, PhD, RD
Bert Connell, PhD, RD
Winston Craig, PhD, RD
Diane Fletcher, EdD, RD
Ella Haddad, DrPH, RD
Fred Hardinge, DHSc, RD
Ruby Hayasaka, MS, RD
Georgia Hodgkin, EdD, RD
Lenore Hodges, PhD, RD
Patricia Johnston, DrPH, RD
Bob Kamieneski, PhD
Marcella Lynch, BA
Ron McDermott, PhD
Gail Ormsby, MPH
Joy Peterson, MPH, RD
Joan Sabate, MD
Albert Sanchez, DrPH
John Scharffenberg, MD, MPH
Ruth Stanhiser, MD
Comentarii