Grăsimile alimentare
Avem nevoie de grăsime în alimentaţia noastră?
La început, Adam şi Eva au primit ca hrană o varietate largă de fructe, cereale, nuci, seminţe, leguminoase şi legume (Gen. 1:9; 3:18). Alimentaţia lor n-a inclus grăsimi animale, însă oferea surse vegetale de grăsimi. Când carnea a fost îngăduită pentru consum uman, grăsimile animale (şi sângele) au fost excluse. (Gen. 9:3; Lev. 3:17; 7:22-27; Fapte 15:28, 29). În contrast, când Dumnezeu a asigurat mana, turtele făcute din ea aveau „gustul unei turte făcute cu untdelemn”. Ele erau ca nişte „turte coapte cu ulei” (Num. 11:8 RSV). Dumnezeu a binecuvântat fructele din ţară, inclusiv untdelemnul, şi a promis că le va da o „ţară bună” în care nu vor duce lipsă de nimic. (Deut. 7:12-15; 8:7-10, RSV; 11:13-15; 14:22, 23). Mai târziu, cu ocazia unei foamete, când Ilie şi văduva ospitalieră duceau lipsă de hrană, Dumnezeu a oferit făină, iar „untdelemnul din ulcior nu s-a împuţinat” până ce a venit ploaia (1 Împ. 17:16).
Grăsimile sunt şi astăzi necesare în alimentaţie pentru a furniza acizi graşi esenţiali, pentru a facilita absorbţia vitaminelor liposolubile şi pentru a da senzaţia de saţietate şi gust mâncărurilor. Grăsimile sunt o sursă concentrată de energie şi sunt importante atât pentru acele persoane care consumă o alimentaţie vegetariană bogată în fibre cât şi pentru cei care necesită un aport caloric ridicat. De ce avem nevoie de grăsimi în alimentaţia noastră?
Acizii graşi esenţiali se găsesc, în principal, în surse vegetale. Ei trebuie consumaţi pentru că organismul nu-i poate produce. Aceşti acizi graşi sunt transformaţi în substanţe foarte importante pentru reglarea multor procese din corp, inclusiv pentru creşterea şi funcţionarea normală a celulelor şi pentru funcţionarea adecvată a nervilor. Substanţele produse din acizii graşi sunt de asemenea importante pentru menţinerea echilibrului hormonal, pentru răspunsul imunitar şi rezistenţa la boli, pentru reducerea tensiunii arteriale, pentru reglarea procesului de coagulare a sângelui şi pentru reducerea colesterolului sanguin.
Este necesară reglementarea cantităţii de grăsimi din alimentaţie?
Pentru o sănătate optimă, ar trebui evitate extremele (atât excesul, cât şi carenţa de grăsimi). Alimentaţia tipică occidentală conţine prea multe grăsimi şi contribuie la apariţia problemelor majore de sănătate, de ex. boala coronariană, cancerul, atacul vascular cerebral, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi obezitatea. O cantitate insuficientă de grăsimi poate duce la deficienţă calorică, piele uscată, rezistenţă scăzută la boli, cicluri menstruale neregulate sau absente, pierderea de masă musculară şi întârzierea creşterii la copiii mici.
Şi printre adventiştii de ziua a şaptea sunt mulţi care consumă prea multe grăsimi. Cei care folosesc carne sau grăsimi din produsele lactate şi ouă, consumă un tip de grăsimi care sunt mai puţin de dorit decât grăsimile vegetale, deoarece produsele animale conţin colesterol şi mai multe grăsimi saturate.
Avem nevoie toţi de aceeaşi cantitate de grăsimi?
Conform cunoştinţelor actuale, Raportul Surgeon General, Consiliul pentru Alimente şi Nutriţie al Academiei Naţionale de Ştiinţe, Institutul Naţional al Cancerului, Comisia Intersocietăţi pentru Resurse în Bolile Cardiace, Asociaţia Medicală Americană, Programul Naţional pentru Educaţie despre Colesterol şi Fundaţia Americană pentru Sănătate, recomandă un aport de grăsimi mai mic de 30% din totalul caloriilor zilnice. Pe baza cercetărilor ştiinţifice, un aport exagerat de limitat de grăsimi ar putea să nu furnizeze o alimentaţie adecvată. Ca urmare, Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale recomandă un aport de grăsimi care să asigure 20-30% din caloriile zilnice din grăsimi.
Trebuie notat că alimentaţia copiilor foarte mici trebuie să fie foarte bine aleasă, astfel încât să includă o proporiţie de grăsimi mai mare decât cea necesară adulţilor. Acest lucru are o importanţă specială în cazul bebeluşilor şi copiilor vegetarieni, cărora trebuie să li se furnizeze calorii din grăsimi pentru asigurarea creşterii optime. Laptele matern rămâne cel mai de dorit aliment pentru sugari. Laptele total degresat şi cel cu conţinut redus de grăsimi sunt nepotrivite pentru primii doi ani din viaţa copilului.
Ghidul alimentar conceput de Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale oferă un regim alimentar vegetarian echilibrat care asigură cea mai bună alimentaţie pentru promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor.
Ce recomandări are Consiliul de Nutriţie în ce priveşte consumul de grăsimi?
Pentru a asigura un aport de grăsimi de 20-30% din totalul caloriilor, Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale sugerează următoarele linii directoare:
1. Folosiţi cantităţi generoase de fructe, cereale integrale, legume şi leguminoase (mazăre, fasole etc.). Consumarea din plin a acestor alimente constituie cheia de boltă a unei bune practici alimentare şi reduce consumul de grăsimi, furnizând în acelaşi timp vitaminele, minerale şi fibrele esenţiale.
2. Începeţi să adoptaţi o alimentaţie vegetariană fără carne, peşte sau pui. Studiul Sănătăţii Adventiste, finanţat de Institutul Naţional de Sănătate, arată că această alimentaţie reduce riscul de atac de cord mai mult decât orice alt regim alimentar promovat pentru prevenirea bolilor de inimă.
O alimentaţie vegetariană reduce probabil şi riscul de cancer, datorită conţinutului mare de caroteni (precursori ai vitaminei A) care se găsesc în legumele de culoare verde şi galben intens. Regimul vegetarian conţine şi crucifere din abundenţă (varză, broccoli, conopidă etc.), mai multă vitamina C, fibră şi alte substanţe cu efect protector.
3. Învăţaţi să gătiţi fără ouă, în special fără gălbenuş de ou. Gălbenuşul de ou este cea mai importantă sursă singulară de colesterol din dieta americană. Studiile arată că cei care consumă ouă în mod regulat prezintă o mortalitate mai mare prin boli cardiace precum şi datorită altor cauze.
4. Când folosiţi produse lactate, alegeţi sortimentele cu conţinut redus de grăsime în locul untului, brânzeturilor grase, laptelui integral şi al altor produse lactate cu conţinut crescut de grăsime. În felul acesta se va reduce aportul de colesterol şi de grăsimi saturate, micşorând riscul de obezitate, boală cardiacă şi diverse boli canceroase. Aceste restricţii nu se aplică la copiii sub doi ani.
5. Folosiţi cantităţi limitate de grăsimi aparente şi uleiuri, cum se întâmplă de obicei la gătirea mâncărurile prăjite, maionezelor, sosurilor pentru salate. Limitaţi de asemenea consumul de margarină. Eliminarea completă a grăsimilor aparente nu poate fi susţinută prin dovezi ştiinţifice, biblice sau din scrierile lui Ellen G. White.
6. Folosiţi nuci, paste de nuci şi seminţe, care sunt alimente hrănitoare, dar nu uitaţi că sunt bogate în grăsimi şi calorii şi, dacă sunt consumate în exces, acestea pot duce la creşterea aportului zilnic de grăsimi peste nivelul recomandat.
Traducerea în limba română: dr. Valentin Nădăşan
Consiliul de Nutriţie al CGAZŞ
Membrii Consiliului de Nutriţiei al CG:
Stoy Proctor MDiv, MPH - Preşedinte
Darlene Montgomery, MPH, RD, LD - Secretar
James Blankenship, PhD
Glen Blix, DrPH, CNS
Allan Butler
Kenneth Burke, PhD, RD
Bert Connell, PhD, RD
Winston Craig, PhD, RD
Diane Fletcher, EdD, RD
Ella Haddad, DrPH, RD
Fred Hardinge, DHSc, RD
Grăsimile alimentare - pag. 2
Ruby Hayasaka, MS, RD
Georgia Hodgkin, EdD, RD
Lenore Hodges, PhD, RD
Patricia Johnston, DrPH, RD
Bob Kamieneski, PhD
Marcella Lynch, BA
Ron McDermott, PhD
Gail Ormsby, MPH
Joy Peterson, MPH, RD
Joan Sabate, MD
Albert Sanchez, DrPH
John Scharffenberg, MD, MPH
Ruth Stanhiser, MD
Comentarii