Alimentaţia vegetariană - declaratie de pozitie
Ce este dieta vegetariană?
De peste 130 de ani, adventiştii de ziua a şaptea consumă o alimentaţie de tip vegetarian, datorită credinţei lor în natura holistică a fiinţei umane. Prin tot ce face, fie că mănâncă, fie că bea, omul trebuie să-l onoreze şi să-l slăvească pe Dumnezeu. Dieta lacto-ovo-vegetariană, care include, pe de o parte, folosirea din belşug a cerealelor şi pâinii integrale, a fructelor şi legumelor proaspete, iar pe de altă parte, folosirea moderată a leguminoaselor, nucilor, laptelui şi produselor lactate cu conţinut redus de grăsimi, corespunde acestui principiu.
Produsele lactate trebuie să fie degresate. Exemple de astfel de produse ar fi: laptele degresat, iaurtul, brânza de vaci. Ouăle trebuie folosite rar. Pe lângă evitarea oricărui tip de carne (în special a cărnii de porc, vită, miel, a fructelor de mare, toate bogate în grăsimi saturate şi colesterol), trebuie excluse şi cafeaua, alcoolul şi tutunul.
Ce studii s-au efectuat?
Din 1954 s-au publicat în reviste ştiinţifice, peste 250 articole despre stilul de viaţă şi sănătatea adventiştilor. Universitatea Loma Linda din California, în cooperare cu Institutul Naţional de Oncologie din SUA, a început încă din anii 1960 să facă studii asupra sănătăţii adventiştilor de ziua a şaptea. Mai târziu, în anii 1970 şi 1980, datele furnizate de studiile despre stilul de viaţă adventist au fost colectate şi analizate în cadrul unui contract cu Institutele Naţionale de Sănătate din SUA.
În general, adventiştii au un risc cu 50% mai redus de boli cardiace, anumite tipuri de cancer şi diabet. Mai concret, datele mai recente sugerează că bărbaţii vegetarieni cu vârsta sub 40 ani, au o speranţă de viaţă cu opt ani mai mare iar femeile vegetariene cu şapte ani mai mare decât populaţia generală. Bărbaţii adventişti vegetarieni trăiesc cu peste trei ani mai mult decât bărbaţii adventişti care consumă carne. Cercetătorii cred că acest avantaj în ce priveşte durata şi calitatea vieţii se datorează stilului de viaţă mai sănătos şi în special consumului mai mare de fructe, legume şi cereale integrale, precum şi evitării tutunului, alcoolului, cafelei şi cărnii.
Ce demonstrează studiile actuale?
1. Vegetarienii au un risc mai redus faţă de anumite boli datorită consumului mai crescut de cereale integrale, leguminoase uscate, nuci, fructe proaspete şi verdeţuri. Vegetarienii sunt mai puţin expuşi la compuşi cancerigeni şi mutageni deoarece nu consumă carne. Dovezile actuale demonstrează că cu cât cineva urmează mai riguros dieta lacto-ovo-vegetariană, cu atât riscurile apariţiei bolilor majore sunt mai reduse.
2. De obicei, fructele, legumele, cerealele, leguminoasele şi nucile sunt mai ieftine decât carnea. Alimentele de origine vegetală consumă mai puţine resurse din mediu.
3. Vegetarienii se bucură de o varietate mai mare de alimente, de feluri de mâncare tradiţionale şi de meniuri deosebite.
4. Există o corelaţie semnificativă între consumarea frecventă şi pe termen lung a alimentelor de origine animală, bogate în grăsimi şi colesterol şi incidenţa bolilor cardiace fatale, a anumitor tipuri de cancer, a accidentelor vasculare cerebrale şi a diabetului.
5. Alimentaţia care conţine o varietate de cereale şi legume, fructe, leguminoase şi nuci, multe fibre alimentare, protejează faţă de diabet, boli de inimă, hipertensiune, multe forme de cancer şi alte boli cronice. Cercetările asupra acestor efecte protectoare continuă şi sunt extrem de interesante.
Ce recomandări ar trebui să respect?
În 1989, Academia Naţională de Ştiinţe din SUA a recomandat ca oamenii să consume zilnic cinci sau mai multe porţii de fructe şi legume precum şi şase sau mai multe porţii zilnice dintr-o combinaţie de cereale integrale şi leguminoase. În 1991 Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomanda consumarea a cel puţin 400 g de fructe şi legume şi a cel puţin 30 g de leguminoase, nuci şi seminţe zilnic. În 1992 Departamentul Agricol din SUA a adus la cunoştinţa populaţiei Piramida alimentaţiei în care ponderea cea mai mare a alimentaţiei era reprezentată de produsele de origine vegetală. Piramida a sugerat consumarea zilnică a 11-20 porţii de pâine integrală, cereale integrale, paste făinoase, orez, fructe şi legume.
În 1993 Consiliul de nutriţie al Conferinţei generale a adventiştilor de Ziua a Şaptea a adaptat piramida Departamentului pentru Agricultură al SUA din perspectiva dietei vegetariene. În 1995, Departamentul pentru Agricultură, Departamentul pentru Sănătate şi Servicii Umane din SUA au declarat pentru prima dată că "dietele vegetariene corespund cerinţelor ghidurilor alimentare pentru americani şi pot satisface necesarul zilnic recomandat de substanţe nutritive." Lacto-ovo-vegetarienii trebuie să acorde o atenţie specială aportului de proteine, fier şi zinc.
Există prevederi speciale pentru dieta strict vegetariană?
În 1995, Ghidul alimentar pentru americani recomandă celor care consumă numai alimente de origine vegetală să-şi suplimenteze dieta cu vitamina B12, vitamina D, calciu, fier şi zinc. Aportul adecvat al acestor factori nutritivi este şi mai important în cazul copiilor în creştere şi al femeilor însărcinate şi care alăptează.
Ce recomandă Consiliul de nutriţie?
- Sprijinim recomandările Academiei Naţionale de Ştiinţe, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Ghidul alimentar pentru americani al SUA. După fumat şi consumul de alcool, alimentele bogate în grăsimi saturate şi colesterol (cum este carnea) reprezintă cei mai importanţi factori de risc care scad speranţa de viaţă prin ateroscleroză, cancer şi moarte prematură.
- Recomandăm eliminarea din dietă a oricărui fel de carne şi folosirea a maximum trei gălbenuşuri de ou pe săptămână. Alimentele de origine animală nu mai sunt considerate ca articole de bază ale dietei sănătoase. Studiul Sănătăţii Adventiştilor arată clar că cei care adoptă o dietă fără carne, bazată pe vegetale, au un avantaj semnificativ faţă de cei care au o dietă bazată pe alimente de origine animală.
- Recomandăm: folosirea din belşug a cerealelor integrale, legumelor şi fructelor; folosirea moderată a produselor lactate degresate (sau a înlocuitorilor echivalenţi din punct de vedere nutriţional), leguminoaselor şi nucilor; folosirea strict limitată a alimentelor bogate în grăsimi saturate şi colesterol, zahărului şi sării; abţinerea de la folosirea tutunului, alcoolului, cafelei, ceaiurilor şi a altor băuturi care conţin cafeină.
- Recomandăm piramida alimentaţiei vegetariene. (...)
Traducerea în limba română: dr. Valentin Nădăşan
Consiliul de Nutriţie al CGAZŞ. Membrii Consiliului de Nutriţiei al CG:
Stoy Proctor MDiv, MPH - Preşedinte
Darlene Montgomery, MPH, RD, LD - Secretar
James Blankenship, PhD
Glen Blix, DrPH, CNS
Allan Butler
Kenneth Burke, PhD, RD
Bert Connell, PhD, RD
Winston Craig, PhD, RD
Diane Fletcher, EdD, RD
Ella Haddad, DrPH, RD
Fred Hardinge, DHSc, RD
Ruby Hayasaka, MS, RD
Georgia Hodgkin, EdD, RD
Lenore Hodges, PhD, RD
Patricia Johnston, DrPH, RD
Bob Kamieneski, PhD
Marcella Lynch, BA
Ron McDermott, PhD
Gail Ormsby, MPH
Joy Peterson, MPH, RD
Joan Sabate, MD
Albert Sanchez, DrPH
John Scharffenberg, MD, MPH
Ruth Stanhiser, MD
Comentarii