Cum poate alimentaţia să reducă riscul de cancer

Există vreo legătură între alimentaţie şi cancer?

Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale oferă informaţii asupra alimentaţiei care reduce riscul de cancer. Este important ce alimente consumaţi, deoarece factorii alimentari au legătură cu 30-50% din totalul bolilor canceroase.

Cea mai importantă schimbare alimentară pe care o puteţi face pentru reducerea riscului de cancer este să deveniţi vegetarian. Produsele de origine animală sunt asociate cu cancerul de prostată, colon, sân, ovar şi pancreas. Totuşi, trebuie menţionat faptul că unele studii arată că cei care folosesc o cantitate mică de lapte, au un risc de cancer mai scăzut decât cei care nu folosesc deloc.

Bărbaţii adventişti de ziua a şaptea au o rată a cancerului cu aproximativ jumătate mai mică faţă de populaţia generală. Această rată scăzută se regăseşte chiar şi în ce priveşte acele boli canceroase care nu au de-a face cu fumatul şi alcoolul, ambele cunoscute ca fiind carcinogene. Un factor probabil îl constituie faptul că mulţi adventişti de ziua a şaptea sunt vegetarieni. Această alimentaţie conţine mai puţine grăsimi animale şi mai multe fructe şi vegetale. Acest consum mărit de fructe şi vegetale dublează aportul de vitamina A şi măreşte de patru ori consumul de vitamina C, comparativ cu aportul lor la populaţia generală.

Puteţi să daţi date mai specifice?

Una din problemele majore ale alimentaţiei cu produse de origine animală este grăsimea. Grăsimile animale compun mai mult de jumătate din grăsimile consumate în alimentaţia americanilor. Grăsimile nu sunt probabil un factor iniţiator al cancerului, ci sunt considerate factori promotori ai acestuia. Academia Naţională de Ştiinţe din SUA afirmă că aportul total de grăsimi saturate este corelat cel mai bine cu creşterea riscului de cancer şi că 70% dintre grăsimile saturate provin din produse de origine animală. Dacă populaţia ar reduce aportul de grăsimi la aprox. 20% din calorii, am putea vedea o reducere estimată de 33% a cancerului de sân, colon, rect, ovare şi uter.

Reducerea grăsimilor din alimentaţie la 20% din aportul caloric total reduce probabil riscul mai multor boli canceroase. Studiile pe animale de laborator sugerează că nu există nici un beneficiu în cazul reducerii grăsimilor sub 20% din aportul caloric. Oricum, o dietă vegetariană cu 30% grăsimi din aportul caloric ar putea reduce riscul de cancer la fel de mult ca o dietă cu aport de grăsimi de 20% din caloriile totale în cazul celor care folosesc o cantitate considerabilă de grăsimi animale.

Nu încercaţi să excludeţi toate grăsimile din alimentaţia dvs. Corpul dvs. are nevoie de anumite tipuri de grăsime pentru a se menţine sănătos. Dacă în alimentaţie nu există acizi graşi esenţiali, ţesuturile nu se vor putea dezvolta normal. Unii sunt derutaţi pentru că au citit rapoarte despre anumiţi acizi graşi esenţiali care favorizează apariţia tumorilor canceroase la animale. Oricum, acizii graşi esenţiali, cum ar fi cei din uleiurile vegetale, sunt esenţiali pentru funcţionarea celulelor normale din ţesuturile animale şi umane. Răspunsul la aceste îngrijorări este că nici ţesutul normal, nici cel canceros nu cresc pe o alimentaţie cu 0% grăsimi. În cazul unui procent de grăsimi între 3 şi 20%, creşterea tisulară este redusă. Dovezile epidemiologice demonstrează clar o relaţie inversă între creşterea aportului de uleiuri şi grăsimi vegetale şi rata cancerului.

Odată cu reducerea grăsimilor animale şi totale, veţi reduce de asemenea un alt factor de risc pentru cancer: obezitatea. Obezitatea creşte riscul de cancer la nivelul veziculei biliare, sânului, endometrului, ovarului, prostatei şi colonului.

Locul unde este dispusă grăsimea pe corp este de asemenea important. Conformaţia de tip „pară” (circumferinţa la şolduri mai mare decât circumferinţa abdominală) este mai sănătoasă decât cea de

Reducerea riscului de cancer prin alimentaţie - pag. 1

tip „măr”. Conformaţia de tip „măr” creşte riscul de diabet, boli cardiovasculare, hipertensiunea şi cancerul endometrial şi mamar.

În plus, reducerea aportului caloric total poate să scadă, probabil, riscul de cancer şi mai mult decât reducerea grăsimilor. Se estimează că o reducere de 30% a caloriilor ar putea scădea riscul de cancer de sân şi de uter cu 90%. Studiile pe animale de laborator sugerează că reducerea aportului caloric cu 25% ar duce probabil la o reducere cu 75% a tumorilor. Reducerea caloriilor cu 12% scade tumorile cu 40%, dar este nevoie de o reducere de 75% a grăsimilor pentru a obţine acelaşi lucru. O alimentaţie bogată în grăsimi este de asemenea săracă în fibre. Cea mai bună cale de a reduce grăsimile şi caloriile din dietă este de a consuma o alimentaţie bogată în fibre. O alimentaţie cu conţinut mare de fibre ar include cantităţi generoase de cereale şi pâine integrală şi leguminoase. Acesta e un motiv în plus pentru a reduce grăsimile totale la mai puţin de 30% din calorii.

Ajută vitaminele la reducerea riscului faţă de cancer?

Vitamina A şi betacarotenul par să reducă riscul cancerelor epiteliale, cum ar fi cel de piele, uter, cervix, laringe, precum şi cel de plămâni, vezică urinară, veziculă biliară şi unele forme de cancer gastro-intestinal sau de sân. Beta-carotenul se găseşte în alimente cum ar fi cartofii dulci (americani), pepenii, morcovii, papaia, mango, dovleceii şi legumele cu frunze verzi. În organism, beta-carotenul este convertit în vitamina A. Vitamina A propriu-zisă provine doar din lapte, ouă şi alte produse animale. Ingredientul activ în reducerea riscului este mai degrabă beta-carotenul decât vitamina A, cu toate că există câteva studii care demonstrează că vitamina A reduce şi ea în mod activ riscul de cancer.

Aportul adecvat de vitamina C se crede că reduce riscul de cancer de stomac şi esofag. Vitamina C se află în alimente ca legumele cu frunze verzi, citrice, roşii şi căpşuni.

Toate aceste vitamine importante, beta-carotenul, vitamina A şi C, ar trebui obţinute mai degrabă din alimente decât din tablete de vitamine. De exemplu, există peste 200 de carotenoizi în alimente, însă dacă obţineţi beta/carotenul dintr-o tabletă, vă lipsiţi de ceilalţi 199. Un alt exemplu cu privire la ce am putea pierde este licopenul. Licopenul conferă culoarea roşie a căpşunilor şi roşiilor. Riscul de cancer pancreatic este mult redus prin consumarea din abundenţă a fructelor şi legumelor şi această reducere este corelată cel mai strâns cu consumul de roşii, aparent datorată licopenului.

Sunt şi alţi factori de care ar trebui să fiu conştient?

Legumele crucifere, printre care se numără varza, broccoli şi conopida, reduc de asemenea riscul de cancer de colon şi rect. Acestea s-ar putea să mai reducă şi riscul de cancer de sân. Aceste legume combat cancerul întrucât conţin indoli, care activează enzime ce inactivează anumite substanţe cauzatoare de cancer. Una dintre aceste substanţe este benzopirenul, care se găseşte de obicei în alimente preparate şi procesate. Se recomandă să mâncaţi legume crucifere cel puţin odată pe săptămână.

Evitarea alcoolului va reduce probabil riscul de cancer de esofag, ficat, rect şi posibil de pancreas şi sân. Chiar consumul moderat de alcool (patru porţii pe săptămână) creşte riscul de cancer de colon şi de asemenea de cancer de veziculă biliară la bărbaţi. Alimentele în saramură şi murăturile pot creşte riscul unor cancere ale tubului digestiv.

Unii au sugerat că razele solare nu cauzează cancer de piele la persoanele care elimină total uleiul din alimentaţie. Nu există dovezi care să susţină acest lucru. Cu cât avem mai mult acid linoleic în dietă (cantităţi mari se află în porumb şi alte uleiuri polinesaturate similare), cu atât riscul de cancer de piele este mai mic. Trebuie totuşi notat că, indiferent de cât ulei avem în alimentaţie, expunerea excesivă neprotejată la soare va duce la apariţia cancerului de piele.

Reducerea riscului de cancer prin alimentaţie - pag. 2

Recomandări pentru reducerea riscului de cancer

Pentru reducerea riscului de cancer, Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale recomandă:
1. Mâncaţi 5-9 porţii de fructe şi legume zilnic. Cel puţin unul/una dintre fructe sau legume trebuie să fie bogat/ă în vitamina C şi unul/una bogat/ă în vitamina A. Încercaţi să mâncaţi una sau mai multe porţii de legume crucifere pe săptămână (o porţie înseamnă 1 cană de legume crude sau o jumătate de cană de legume gătite).
2. Mâncaţi 6-11 porţii de pâine, cereale, paste integrale şi leguminoase (fasole, soia şi mazăre) în fiecare zi (o porţie înseamnă o jumătate de cană de cereale coapte sau o cană întreagă de cereale uscate).
3. Reduceţi sau menţineţi greutatea corporală optimă limitând caloriile totale în aşa fel încât greutatea dvs. să fie în limita inferioară a intervalului recomandat pentru înălţimea şi greutatea dvs. Menţineţi raportul dintre circumferinţa abdominală şi a bazinului sub 1.0 pentru bărbaţi şi sub 0,85 pentru femei. Următoarele sfaturi sunt utile pentru menţinerea greutăţii corporale:
- Micul dejun să fie cea mai consistentă masă a zilei.
- Mâncaţi mai multe fructe, legume şi cereale integrale şi mai puţine alimente grase.
- Faceţi mişcare în fiecare zi şi
- Evitaţi gustările între mese.
4. Reduceţi aportul total de grăsimi până la 20-30% din totalul aportului de calorii şi adoptaţi o dietă vegetariană. Pentru a reduce şi mai mult grăsimile totale şi saturate de origine animală, folosiţi doar cantităţi mici de lapte degresat sau semidegresat, produse lactate şi albuş de ou.
5. Evitaţi consumul de cafea, ceai şi alcool.

Sursa: Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale Traducere şi adaptare în limba română: dr. Valentin Nădăşan

Consiliul de Nutriţie al CGAZŞ

Membrii Consiliului de Nutriţiei al CG:
Stoy Proctor MDiv, MPH - Preşedinte
Darlene Montgomery, MPH, RD, LD - Secretar James Blankenship, PhD
Glen Blix, DrPH, CNS
Allan Butler
Kenneth Burke, PhD, RD
Bert Connell, PhD, RD
Winston Craig, PhD, RD
Diane Fletcher, EdD, RD
Ella Haddad, DrPH, RD
Fred Hardinge, DHSc, RD
Ruby Hayasaka, MS, RD
Georgia Hodgkin, EdD, RD
Lenore Hodges, PhD, RD
Patricia Johnston, DrPH, RD
Bob Kamieneski, PhD
Marcella Lynch, BA
Ron McDermott, PhD
Gail Ormsby, MPH
Joy Peterson, MPH, RD
Joan Sabate, MD
Albert Sanchez, DrPH
John Scharffenberg, MD, MPH
Ruth Stanhiser, MD

Reducerea riscului de cancer prin alimentaţie - pag. 3