Aveţi nevoie de suplimente?

O mulţime de declaraţii şi pretenţii, care mai de care mai convingătoare, vizează banul din buzunarul cumpărătorului. Sunt unele suplimente mai bune decât celelate? Sunt ele câtuşi de puţin utile? Sunt acestea o necesitate reală? Cel mai probabil, nu.

Cele mai multe suplimente conţin o singură vitamină sau substanţă minerală sau constau dintr-o combinaţie de vitamine şi minerale. Acestea sunt doar două dintre categoriile de substanţe nutritive esenţiale pentru sănătate. Majoritatea suplimentelor nu conţin glucide, proteine, grăsimi şi apă, ca să nu mai menţionăm fibrele sau compuşii fitochimici. Toate aceste substanţe nutritive esenţiale şi neesenţiale sunt incluse în alimentele pe care le consumăm în mod normal.

Fiţi un consumator informat

Înainte de a vă lăsa convins de avantajele pentru sănătate atribuite suplimentelor, puneţi-vă patru întrebări simple:
• Cine a făcut declaraţia în cauză? În ce măsură pregătirea sau titlul profesional al celui care promovează suplimentul respectiv îi conferă credibilitate în această activitate?

• Din ce surse a fost preluată informaţia? Alegeţi publicaţiile de specialitate (reviste recenzate ştiinţific) Informaţiile sunt cu atât mai credibile cu cât sunt susţinute şi de alte persoane cu autoritate recunoscută în domeniu.
• Cine profită de pe urma vânzărilor? Majoritatea preparatelor vitaminice provin de la acelaşi fabricant, totuşi preţul diferă în funcţie de cine a pus eticheta pe flacon.

• Cine a finanţat cercetarea suplimentelor respective? Ce a avut de câştigat cercetătorul?

Suplimentele pot fi nesănătoase

Administrarea unor vitamine, în special a vitaminelor liposolubile A, D, E şi K, în cantitate prea mare şi pentru un timp îndelungat poate să ducă la acumularea lor şi la depăşirea pragului de toxicitate. Unii consideră suplimentele ca un mijloc de protecţie faţă de efectele negative ale unor obiceiuri alimentare nesănătoase, favorizându-se în acest fel continuarea unor alegeri proaste. Alţii consideră suplimentele un fel de asigurare de sănătate, un mod de a amâna îngrijirile medicale. Unii atleţi apelează la suplimente proteice pentru creşterea masei musculare, deşi acest lucru se poate obţine numai prin antrenament fizic. Dieta tipică americană furnizează aproape de două ori mai multe proteine decât raţia zilnică recomandată. Excesul de proteine poate fi dăunător.

Mituri legate de alimentaţie

Deşi unii oameni sunt convinşi că alimentele sunt lipsite de substanţe nutritive, realitatea este alta. Alţi oameni cred că suplimentele furnizează energie sau sporesc performanţa, măcar că acest lucru nu este adevărat. Stresul nu poate fi tratat cu suplimente; rugăciunea este mult mai utilă în privinţa aceasta. Suplimentele nu pot vindeca boli cum ar fi, de exemplu, cancerul, bolile cardiace sau răceala obişnuită. Administrarea unei substanţe nutritive în exces influenţează utilizarea altor substanţe nutritive. Prea mult zinc împiedică absorbţia cuprului şi calciului. Prea mult fier împiedică absorbţia zincului şi prea mult calciu împiedică absorbţia magneziului şi fierului. Acestea sunt doar câteva exemple care ilustrează relaţiile de interdependenţă dintre substanţele nutritive.

Adeseori pe piaţă apar produse noi despre care se afirmă că prezintă beneficii pentru sănătate. Au fost introduşi diverşi termeni noi, de exemplu „nutriceutice”, „alimente-medicament”, „alimente funcţionale” şi „alimente designer”, a căror menire este să atragă atenţia consumatorului spre metode noi şi mai bune de asigurare a sănătăţii. Despre primele două se pretinde că au efecte benefice asupra sănătăţii, că previn sau vindecă anumite afecţiuni. Ultimele două sunt de regulă alimente obţinute prin bioinginerie, urmărindu-se creşterea cantităţii unor substanţe cu efect preventiv. Un exemplu de „alimente designer” ar putea fi fructele şi legumele care au fost deshidratate şi condensate sub formă de pastile despre care se pretinde că pot înlocui alimentele naturale. Nu vă risipiţi banii! Valoarea fructelor şi legumelor proaspete sau congelate nu a fost încă egalată.

Situaţii particulare în care suplimentele sunt utile

• Acidul folic la femeile în perioada de procreare;
• Doza unică de vitamina K administrată la naştere nou-născuţilor;
• Administrarea de compuşi de fier la femeile cu menstruaţii abundente;

Suplimentele necesare? - pag. 1

• Administrarea de calciu pentru cei cu intoleranţă la lactoză, cei care nu consumă lapte, sau pentru prevenirea, respectiv tratamentul, osteoporozei;
• Administrarea de vitamină B12 la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, la cei cu alimentaţie strict vegetariană şi la persoanele care suferă de anemie pernicioasă;

• Administrarea de vitamine hidrosolubile la persoanele cărora li se efectuează dializă renală;
• Administrarea de vitamină D la cei care nu consumă lapte, la persoanele care se expun insuficient la razele solare sau la cei care locuiesc în zonele nordice;
• Administrarea de iod, sub formă de sare iodată, în regiunile în care alimentele au un conţinut insuficient de iod din cauza solului sărac în iod;
• Fluorul, adăugat în apa potabilă;
• Aşa-numitele suplimente înlocuitoare de hrană pot fi utile în anumite cazuri speciale în care alimentaţia este necorespunzătoare (de exemplu, la bolnavii care suferă de anorexie nervoasă, la unii vârstnici etc.).

Singurele substanţe nutritive în privinţa cărora legislaţia americană cu privire la etichetarea produselor alimentare permite menţionarea unor beneficii pentru sănătate sunt: acidul folic, despre care este acceptabil să se susţină că „poate reduce defectele de tub neural”, şi calciul, despre care se poate pretinde că „poate reduce riscul osteoporozei”. Ambele formulări trebuie să includă în mod obligatoriu sintagma „poate să...”.

Standardul ideal pentru o alimentaţie sănătoasă rămâne consumul de alimente sănătoase, în cantităţile recomandate de Piramida Vegetariană a Alimentaţiei. Consumaţi numărul de porţii alimentare corespunzătoare vârstei, sexului şi activităţii pe care o desfăşuraţi. Pentru evaluarea stării dumneavoastră nutriţionale, apelaţi la un specialist acreditat. Dacă este cazul, specialistul va putea stabili care sunt acei suplimenţi de care aveţi nevoie. Administrarea de vitamină C când de fapt s-ar putea să aveţi nevoie de calciu, este nu numai inutilă, ci şi o reală risipă de bani.

O alimentaţie corectă urmată pe parcursul întregii vieţi are un impact mai mare asupra sănătăţii decât un supliment sau o combinaţie de suplimente cumpărată sub formă de pilule, prafuri sau picături. Alegeţi să renunţaţi la fumat, să faceţi exerciţii fizice, şi să vă bucuraţi de hrana gustoasă şi sănătoasă.

Sursa: Consiliul de Nutriţie al Conferinţei Generale Traducere şi adaptare în limba română: dr. Valentin Nădăşan

Consiliul de Nutriţie al CGAZŞ

Membrii Consiliului de Nutriţiei al CG:
Stoy Proctor MDiv, MPH - Preşedinte
Darlene Montgomery, MPH, RD, LD - Secretar James Blankenship, PhD
Glen Blix, DrPH, CNS
Allan Butler
Kenneth Burke, PhD, RD
Bert Connell, PhD, RD
Winston Craig, PhD, RD
Diane Fletcher, EdD, RD
Ella Haddad, DrPH, RD
Fred Hardinge, DHSc, RD
Ruby Hayasaka, MS, RD
Georgia Hodgkin, EdD, RD
Lenore Hodges, PhD, RD
Patricia Johnston, DrPH, RD
Bob Kamieneski, PhD
Marcella Lynch, BA
Ron McDermott, PhD
Gail Ormsby, MPH
Joy Peterson, MPH, RD
Joan Sabate, MD
Albert Sanchez, DrPH
John Scharffenberg, MD, MPH

Suplimentele necesare? - pag. 2

Ruth Stanhiser, MD

Suplimentele necesare? - pag. 3